Nu există o singură „mâncare rea”. Există mai multe feluri de mâncare greșită.
menu trigger
menu trigger
Luni - Vineri 8AM - 7PMSambata si Duminica - INCHIS+40 799 112 578dr.mihaiionescu@gmail.comSpitalul Nord PiperaBulevardul Dimitrie Pompeiu 9-9A, București
În discursul public, mâncarea este împărțită simplist:
Aceasta este mâncarea industrială:
Problema ei principală nu este doar caloria, ci:
Aici intră mult din:
Ingrediente simple, dar:
Aceasta nu este ultra-procesată, dar este:
Zona sănătoasă este alta:
Mâncarea poate fi rea:
1. Structură și prezentare
2020–2025:
• Stilul de comunicare se baza pe graficul MyPlate (o farfurie împărțită în grupe de alimente – fructe, legume, cereale, proteine, lactate) ca instrument de educație publică. 
• Documentul era detaliat (≈164 pagini), cu explicații științifice extinse. 
2025–2030:
• S-a renunțat la MyPlate și s-a reintrodus o piramidă alimentară „inversată”, plasând tipurile de alimente recomandate în ordinea priorității percepute. 
• Noua ediție este mult mai concisă (≈10 pagini), cu orientări „pe scurt” și un mesaj central despre real food („alimente reale”). 
2. Recomandări privind grupe alimentare
Proteine:
• 2020–2025: Proteina era inclusă ca parte a unui tipar alimentar echilibrat, cu accent pe varietate, dar fără un target cantitativ explicit pentru fiecare masă. 
• 2025–2030: Proteina, inclusiv din carne roșie și lactate integrale, primește un accent mai mare. Sunt menționate valori orientative pentru aport (≈1,2–1,6 g/kg/zi), mult peste RDA tradițională (≈0,8 g/kg/zi). 
Lactate:
• 2020–2025: Se încuraja consumul de produse lactate nonfat sau cu conținut scăzut de grăsimi. 
• 2025–2030: Sunt promovate lactatele integrale fără adaos de zahăr ca parte a unui model alimentar sănătos. 
Grăsimi:
• 2020–2025: Accent pus pe limitarea grăsimilor saturate și promovarea grăsimilor nesaturate. 
• 2025–2030: Grăsimile naturale din alimente întregi (de ex. unt, tallow) sunt incluse ca opțiuni „sănătoase”, dar limita de 10% din calorii pentru grăsimile saturate rămâne. 
Cereale și carbohidrați:
• 2020–2025: Se punea accent pe cereale integrale (make at least half your grains whole). 
• 2025–2030: Cerealele și amidonurile complexe sunt plasate mai departe în piramidă sub proteine și vegetale; accentul se mută spre evitarea carbohidraților rafinați și a alimentelor ultra-procesate. 
3. Alimente procesate și zaharuri
2020–2025:
• Recomandare de limitare a zaharurilor adăugate la <10% din calorii/zi. 
2025–2030:
• Mesaj mult mai sever împotriva alimentelor ultra-procesate și cu zahăr, cu o limitare sugerată de 10 g adăugate per masă și ideea că „nu există o cantitate ideală de zahăr adăugat”. 
4. Alcool
2020–2025:
• Se recomanda consumul de alcool cu limite stricte (1 băutură/zi pentru femei, 2 pentru bărbați). 
2025–2030:
• S-a eliminat schema numerică riguroasă, în favoarea unui mesaj mai general de reducere a consumului. 
5. Diferențe metodologice și critici
Procesul științific:
• 2020–2025 s-a bazat pe un Dietary Guidelines Advisory Committee (DGAC) și rapoarte științifice detaliate. 
• 2025–2030 a inclus un proces de revizuire independent (înlocuind sau ocolind DGAC), ceea ce a generat critici privind potențiala influență a intereselor din industria cărnii și lactatelor. 
Perspective științifice:
• Organizații precum American Heart Association salută redu-cerea zahărului și a alimentelor procesate, dar își exprimă îngrijorarea legată de accentul pe grăsimi saturate și carne roșie din noul model. 
6. Concluzii comparative
Aspect 2020–2025 DGAs 2025–2030 DGAs
Grafic educațional MyPlate cu proporții clare Piramidă inversată
Proteine Varietate, fără target greu Prioritate ridicată + valori orientative
Lactate Preferință low-fat Lactate integrale acceptate
Grăsimi Limitare saturate, promovare nesaturate Saturate „nu sunt dușmani”, dar limita rămâne
Cereale Cereale integrale promovate Poziționate mai jos în piramidă
Procesate „Limitează” Focus puternic pe evitarea UPF
Zaharuri adăugate <10% calorii/zi 10 g per masă, ideal 0
Alcool Limite exacte Recomandare „redu”
Pe scurt: noile ghiduri rămân fidele unor elemente fundamentale (limitarea zahărului și a alimentelor procesate, consum de vegetale și fructe), dar schimbă prioritățile stilistice și cantitative – pun accent pe proteine, grăsimi „naturale” și lactate integrale în detrimentul unor orientări mai tradiționale spre grăsimi nesaturate și lactate degresate, iar comunicarea este mai concisă și mai „diet-centrică”. 
Fumat după chirurgia obezității – un risc care poate anula tot efortul tău
Fumatul după chirurgia obezității nu este doar un obicei greu de lăsat. După o operație bariatrică, el devine un risc real pentru vindecare, sănătate și rezultatele pierderii în greutate. Conform ASMBS, renunțarea la fumat este esențială înainte și după intervenție.
1. Cum afectează fumatul după chirurgia obezității vindecarea
Fumatul reduce oxigenarea țesuturilor și încetinește repararea. Consecințe posibile:
- cicatrizare întârziată;
- risc crescut de scurgeri gastrice (gastric leak) – o complicație rară, dar severă.
Mesaj important: fiecare țigară după operație înseamnă un pas înapoi pentru vindecarea ta.
2. Fumat după sleeve gastric: risc crescut de ulcer
După sleeve gastric, stomacul este mai mic și mai sensibil. Nicotina crește aciditatea și reduce stratul protector de mucus, favorizând ulcerele gastrice și arsurile.
3. Fumat după operația bariatrică și pierderea în greutate
Contrar miturilor, fumatul nu ajută la slăbit. Poate afecta negativ metabolismul, reduce masa musculară și întreține mâncatul emoțional/anxietatea, încetinind rezultatele.
4. Complicații respiratorii în primele săptămâni
Fumatul crește riscul de bronhospasm, pneumonie și hipoxie, întârziind mobilizarea și recuperarea.
5. Riscuri pe termen lung: leziuni precanceroase și cancer
Pe termen lung, fumatul rămâne un factor de risc pentru leziuni displazice și cancer gastric/esofagian.
Recomandări medicale bazate pe ghiduri
- Oprirea fumatului cu cel puțin 4–6 săptămâni înainte de operație.
- Evitarea fumatului definitiv după intervenție – inclusiv țigări electronice sau narghilea.
- Dacă renunțarea este dificilă: plasturi/gumă cu nicotină, suport psihologic, consiliere nutrițională.
Ghid util: WHO – Tobacco
Mai multe resurse: ASMBS: Smoking and Bariatric Surgery
Vezi și: recuperare după operația bariatrică • eligibilitate chirurgie metabolică • bypass gastric
Concluzie – fiecare zi fără fum te apropie de rezultat
Fumatul după chirurgia obezității poate compromite vindecarea și rezultatele. Renunțarea definitivă este unul dintre cei mai importanți pași pentru succesul tău.
Programează o consultație sau contactează echipa pentru suport în renunțarea la fumat.
Dr. Mihai Ionescu – chirurgie metabolică și bariatrică>
Mâncare sănătoasă și ieftină? E mai simplu decât crezi!
Cauți mâncare sănătoasă și ieftină, dar ai impresia că e greu de găsit? Adevărul este că multe produse accesibile, naturale și hrănitoare sunt deja în jurul tău – trebuie doar să le alegi fără ambalaje inutile și fără procesare excesivă.
Iată cum poți face asta, fără să renunți la gust sau calitate:
1️⃣ Fructe și legume – sănătoase, locale, fără plastic
Fructele ambalate în plastic sunt mai scumpe și mai puțin proaspete. În schimb, în piețe sau la producători locali, găsești variante sănătoase și ieftine, fără ambalaj. Ia-le întregi și transportă-le în pungi textile sau reutilizabile.
2️⃣ Pâinea – proaspătă, curată și accesibilă
Pâinea de la brutărie nu doar că e mai gustoasă, dar evită aditivii din produsele ambalate. Costă mai puțin și poți s-o iei în hârtie sau într-un șervet textil. Simplu, sănătos și ieftin.
3️⃣ Leguminoase și cereale – variante nutritive, la vrac
Năut, linte, fasole sau orez – cumpărate vrac sunt mai ieftine și mai sănătoase decât cele în pungi de plastic. Le poți păstra acasă în borcane refolosite, elegant și practic.
4️⃣ Lactate – fără plastic, mai naturale
Laptele în sticlă reutilizabilă e mai ieftin pe termen lung și mai gustos. Brânza și iaurtul pot fi luate la vrac sau preparate acasă, pentru un stil alimentar mai curat și mai economic.
5️⃣ Carne și pește – proaspete și fără ambalaje costisitoare
Carnea din vitrină e adesea mai ieftină decât cea în tăvițe. Adu caserole de acasă și cumpără cât ai nevoie. E o alegere bună pentru o alimentație sănătoasă și mai ieftină.
6️⃣ Uleiuri și condimente – calitate mai bună, cost mai mic
Condimentele la vrac sunt mai aromate și mai accesibile decât cele la plic. Uleiurile în sticle de sticlă sunt durabile și păstrează mai bine gustul. Alege inteligent, nu scump.
✅ Concluzie: mâncare sănătoasă și ieftină e posibilă
Nu trebuie să cheltui mai mult pentru a mânca bine. Alege alimente fără ambalaje, cât mai naturale, din piețe, brutării și magazine locale. Astfel, ai grijă de corp, de buget și de planetă.
???? Mâncarea sănătoasă și ieftină începe cu un gest simplu: o pungă reutilizabilă și o vizită la piață.
- Faceți alegeri alimentare mai sănătoase:Unul dintre cei mai importanți pași pentru a evita obezitatea morbidă este să faceți alegeri alimentare mai sănătoase. Aceasta include reducerea aportului
de alimente bogate în calorii și grăsimi și creșterea aportului de fructe, legume și cereale integrale. Încercați să alegeți proteine slabe, cum ar fi peștele, puiul și leguminoasele, în loc de carnea grasă.
2. Fiți activ din punct de vedere fizic: exercițiile fizice regulate vă pot ajuta să vă mențineți o greutate sănătoasă și să preveniți obezitatea morbidă. Încercați să includeți cel puțin 30 de minute de activitate
fizică moderată în rutina zilnică. Acestea pot include activități precum mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau înotul.
3. Limitați-vă consumul de băuturi dulci: băuturile cu zahăr, cum ar fi sucurile, băuturile energizante și ceaiul sau cafeaua îndulcite pot contribui la creșterea în greutate și la obezitate. Încercați să limitați
consumul de aceste băuturi și optați pentru apă, ceai sau cafea neîndulcite sau băuturi cu conținut scăzut de calorii.
4. Dormiți suficient: lipsa somnului poate perturba hormonii care reglează foamea și pofta de mâncare, ducând la supraalimentare și la creșterea în greutate. Urmărește-te să dormi 7-8 ore pe noapte
pentru a ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase.
5. Căutați ajutor profesional dacă este necesar: dacă ați dezvoltat deja obezitate sau sunteți în pericol de a o dezvolta, este indicat să solicitați ajutor profesional unui medic,
un dietetician sau un chirurg metabolic. Ei vă pot ajuta să creați un plan personalizat pentru a preveni în continuare creșterea în greutate și pentru a vă îmbunătăți sănătatea generală.
„Doar asta vrea să mănânce!” – greșelile frecvente ale părinților în alimentația copiilor
Greșeli alimentație copii apare des în discuțiile despre mofturoșenie și alegeri limitate. Mulți părinți aud zilnic „doar asta vrea să mănânce!”, însă de cele mai multe ori comportamentul alimentar al copilului reflectă obiceiurile din familie. Mai jos găsești erorile frecvente și alternativele sănătoase.
1) Implică-l în bucătărie
Deși bucătăria pare plină de „pericole”, cercetările arată că implicarea copiilor în pregătirea meselor îi face mai dispuși să încerce alimente noi (mai ales legume și cereale integrale). Invită-l să spele, să amestece, să decoreze – participarea transformă masa într-o experiență.
2) Fără presiune și fără recompense alimentare
„Dacă mănânci legumele, primești desert” pare eficient pe moment, dar pe termen lung copilul poate respinge exact alimentele „condiționate”. Evită presiunea, evită premiile dulci și pune constant pe masă opțiuni sănătoase. Copiii imita mai mult decât „ascultă”.
Greșeli alimentație copii: când „încă o linguriță” strică relația cu mâncarea
Respectă semnalele de sațietate ale copilului și evită bătăliile pentru „farfuria goală”.
3) Nu ascunde „bunătățile” pe raftul de sus
Restricția totală crește dorința. Dacă anumite produse necesită „ascundere”, mai bine nu le aduce în casă. În schimb, oferă acces la gustări sănătoase (fructe, iaurt simplu, oleaginoase, biscuiți integrali) și discută deschis despre echilibru.
4) Evită dietele ținute „în fața” copiilor
Copiii observă comportamentele alimentare ale adulților. Dietele restrictive afișate constant pot induce mesaje confuze despre mâncare și corp. Modelează o alimentație variată, echilibrată, fără vinovăție.
5) Fă legumele mai gustoase
Legumele simple, fade, rareori conving. Adaugă puțin unt sau ulei de măsline, un sos ușor, condimente aromate. O mică cantitate de grăsime ajută și la absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Cartofii prăjiți nu sunt „legume” – sunt preponderent amidon.
6) Continuă expunerea blândă la alimente noi
Preferințele se schimbă. Pot fi necesare 10–15 expuneri în luni diferite pentru ca un aliment să fie acceptat. Perseverează, fără presiune.
7) Nu insista cu „Termină tot din farfurie!”
Supraalimentarea favorizează excesul ponderal. Alege farfurii și boluri mai mici, oferă porții adecvate vârstei și lasă copilul să decidă când s-a săturat.
8) Mese fără ecrane
Televizorul/telefonul „fură” atenția. Mâncatul conștient (culori, miros, textură, gust) învață copilul să-și recunoască foamea și sațietatea.
Concluzie – părintele este modelul cel mai puternic
Copiii nu mănâncă doar mâncarea pregătită de părinți – mănâncă obiceiurile lor. Empatia, implicarea și exemplul personal sunt mai eficiente decât orice recompensă. Atunci când adulții mănâncă echilibrat, copilul urmează natural.
Resurse utile
Ai nevoie de îndrumare personalizată?
Programează o discuție pentru recomandări adaptate familiei tale sau contactează-ne pentru resurse suplimentare.
Dieta preoperatorie pentru gastric sleeve – ghid complet
Dieta preoperatorie gastric sleeve este pasul care pregătește corpul și mintea pentru operația de micșorare a stomacului. De la durată și obiective până la obstacole frecvente și soluții, găsești mai jos tot ce ai nevoie pentru o intervenție sigură și eficientă. Pentru detalii despre procedură, vezi pagina dedicată sleeve gastric.
Ce este dieta preoperatorie și de ce contează înainte de gastric sleeve
Regimul alimentar dinaintea intervenției este conceput pentru a reduce dimensiunea ficatului, a stabiliza metabolismul și a scădea riscurile operatorii. De obicei durează 2–4 săptămâni, în funcție de profilul pacientului și comorbidități (diabet, HTA, steatoză hepatică).
- Hipocalorică – mai puține calorii pentru a diminua depozitele hepatice de grăsime.
- Hiperproteică – protejează masa musculară și accelerează vindecarea.
- Bogată în micronutrienți – vitamine și minerale pentru funcții metabolice optime.
În preziua operației, regimul devine complet lichidian (supe clare, apă, gelatină fără zahăr, suplimente proteice), recomandarea finală fiind stabilită la consultul preanestezic.
Beneficiile cheie ale dietei preoperatorii
- Reducerea dimensiunii ficatului → acces laparoscopic mai ușor, vizibilitate mai bună.
- Durată operatorie mai scurtă și pierderi sanguine mai mici.
- Mai puține complicații intra/postoperatorii și recuperare mai rapidă.
- Start corect pentru slăbirea pe termen lung și adaptare la regulile postoperatorii.
- Îmbunătățirea glicemiei la pacienții cu diabet.
Cât durează dieta preoperatorie gastric sleeve
Recomandările variază între 7 și 21 de zile, stabilite în funcție de IMC, comorbidități și analize. Respectarea duratei este esențială pentru a obține efectul dorit asupra ficatului și pentru o intervenție în siguranță.
De ce unii pacienți nu respectă dieta preoperatorie și cum depășești barierele
Regimul poate părea dificil într-o perioadă încărcată emoțional. Iată cele mai frecvente obstacole și soluțiile recomandate:
- Lipsa sprijinului – cere ajutor familiei/prietenilor; întreabă echipa de chirurgie despre grupuri de suport sau consiliere psihologică.
- Percepția de „dietă-pedeapsă” – privește-o ca pe ultima dietă clasică înaintea unui nou stil de viață.
- Lipsa planificării – pregătește meniul săptămânal, folosește shake-uri proteice recomandate, setează alarme pentru mese/hidratare.
- Anxietate și tentații – notează-ți progresele zilnice, evită cumpărăturile pe stomacul gol, ține la îndemână opțiuni sigure.
Plan orientativ pentru dieta preoperatorie (exemplu)
Aceasta este o schemă ilustrativă; planul personalizat se stabilește la consultație.
- Mese principale: shake proteic (fără zahăr) + legume fierte/sote; carne slabă/pește slab în porții mici.
- Gustări: iaurt proteic simplu, brânză slabă, legume crude.
- Hidratare: 1,5–2 L apă/zi; ceaiuri neîndulcite; fără alcool/băuturi cu zahăr.
- De evitat: carbohidrați rafinați, dulciuri, prăjeli, sucuri, fast-food.
După operație, urmează etapele de alimentație postoperatorie, diferite de regimul preoperator.
Dieta preoperatorie gastric sleeve – concluzie
Dieta preoperatorie gastric sleeve scade riscurile, scurtează operația și îți oferă un start real pentru schimbarea pe termen lung. Disciplina din aceste săptămâni se transformă în siguranță mâine. Dacă întâmpini dificultăți, cere sprijinul echipei – este pasul care îți protejează rezultatul.
Programează o consultație
Microbiota intestinală
reprezintă o importantă parte a organismului uman, aceasta având numeroase funcții și, în același timp, prin dezechilibrele care au loc la nivelul său, fiind implicată și în unele patologii.
Compoziția microbiotei intestinale începe să fie alcătuită încă dinainte de naștere. Mai departe, aceasta este influențată de diverși factori, precum modul nașterii, al alimentației, prin alăptare sau cu formule de lapte.
În jurul vârstei de 2-3 ani, microbiota se stabilizează și se aseamănă cu cea a adultului. Și la adult pot apărea modificări, fie din cauza tipului de alimentație, vegetarian sau nu, hipo- sau normocaloric, fie din cauza medicamentelor administrate sau a mediului.
Alterările care pot apărea în funcționarea microbiotei afectează o multitudine de sisteme. Studiile au evidențiat dezechilibre ale microbiotei intestinale în diverse patologii, precum spondilita anchilozantă, boala Alzheimer și altele.
Rolurile
microbiotei intestinale sunt diverse, cel mai frecvent menționat fiind cel de barieră mecanică și biologică activă, menită să protejeze organismul de agresiuni infecțioase la acest nivel, în special prin producerea de acizi grași cu lanț scurt și stimularea regenerării epiteliale.
Intervine, de asemenea, în maturarea sistemului imun, ajutând la dezvoltarea țesutului limfoid asociat intestinului.
Un alt rol important al microbiotei intestinale constă în producerea a diferite substanțe și vitamine, ea fiind principala sursă de vitamine din complexul B a organismului uman.
Prin producția unor substanțe precum dopamină, serotonină sau alți neurotransmițători, microbiota intestinală poate acționa și la distanță si din aceste motive, unii cercetători au sugerat o posibilă legătură între disbiozele intestinale și tulburări asemănătoare autismului.
Modul în care sugarul este hrănit influențează semnificativ compoziția microbiotei intestinale a acestuia. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, alăptarea este recomandată tuturor nou-născuților până la 6 luni, cu suplimentare până la 12 luni.
Studii realizate la persoane obeze au evidențiat că scăderea ponderală este însoțită și de schimbări ale microbiotei, precum creșterea proporției de Bacteroidetes. Tipurile de microorganisme de la nivel intestinal se pot modifica și în funcție de dieta predominantă, și anume dacă persoana consumă multă carne sau legume.
Fibrele alimentare
Studiile care au urmărit influența consumului de fibre alimentare asupra organismului au evidențiat o gamă largă de beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea homeostaziei glucozei, profilurilor lipidice din sânge, a greutății corporale, precum şi un risc redus de cancer de colon.
Un studiu de control a arătat că, după 3 săptămâni de consum de cereale integrale la micul dejun, nivelurile de bifidobacterii au fost crescute .
Ele au efect benefic indirect asupra organismului prin produșii secretați de micoorganismele intestinale în procesul de fermentație.
De asemenea, prebioticele sunt “hrană” anumitor bacterii intestinale benefice, favorizând astfel proliferarea acestora în detrimentul celor dăunătoare. Sursele alimentare de prebiotice includ: soia și alte leguminoase (năut, fasole, linte), cereale integrale, fructe și legume, ciuperci, etc.
Este cunoscut faptul că aportul crescut de grăsimi stimulează secreția acizilor biliari și a crește concentrațiile fecale ale acizilor biliari secundari. Datorită activității antimicrobiene selective, aceştia pot determina modificări ale microbiomului intestinal.
În ceea ce privește tipurile de grăsimi și calitatea acestora, grăsimile saturate (mai ales cele de origine animală) influențează creșterea speciilor bacteriilor dăunătoare, iar grăsimile din uleiul de peste duc la proliferarea speciilor benefice.
Studiie au arătat că suplimentarea în dietă a alimentelor ce conțin probiotice: alimente fermentate, iaurt, kefir, sana, coduc la intensificarea absorbției mineralelor, scăderea concentrației colesterolului sanguin, atenuează efectele intoleranței la lactoză, reface microflora intestinală (afectată de utilizarea antibioticelor).
2.2 miliarde de adulți depasesc greutatea normala
Raportul global privind nutriția din 2021 a arătat că 38,9 milioane de copii și 2,2. miliarde de adulți – peste 40% din toți bărbații și femeile – sunt supraponderali sau deja obezi. Nici o țară din lume nu este pe cale să stopeze creșterea obezității. Raportul constată că dietele dăunează din ce în ce mai mult sănătății umane. Contrar recomandărilor științifice, consumul de fructe și legume este sub cele 5 porții recomandate pe zi (60% și, respectiv, 40%), în timp ce carnea roșie este în creștere de aproape cinci ori mai mult decât recomandarea maximă de o porție pe săptămână.
„Raportul privind nutriția globală din 2021 arată că dietele noastre actualenu nu s-au îmbunătățit în ultimii zece ani si reprezintă acum o amenințare majoră pentru sănătate”, a declarat dr. Renata Micha, președintele Grupului de experți independenți al Raportului Global privind nutriția. și profesor asociat în nutriție umană la Universitatea din Thessalia din Grecia. „Trebuie să existe o schimbare majoră de acțiune pentru a îmbunătăți dietele și a aborda malnutriția rezultată în toate formele ei, pentru a obține câștiguri sociale, economice și de mediu ridicate.”
Dietele
În timp ce dietele precare sunt prezente peste tot, există inegalități notabile în ceea ce privește consumul de alimente, țările cu venituri mai mici având cel mai mic aport de alimente care promovează sănătatea și țările cu venituri mai mari având cel mai mare aport de alimente cu efecte dăunătoare asupra sănătății. Dietele actuale au un impact direct asupra sănătății planetei noastre. Noi estimări arată că cererea globală de alimente generează mai mult de o treime (35%) din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Dietele din America de Nord au cel mai mare impact asupra mediului, în timp ce dietele africane și asiatice au cel mai mic, dar niciuna nu este durabilă din punct de vedere ecologic.
Dacă ar fi adoptate la nivel global, modelele alimentare din America de Nord ar avea ca rezultat un nivel de emisii de gaze cu efect de seră care este de peste șase ori peste o valoare în conformitate cu limitarea încălzirii globale la sub două grade Celsius.
Tipare si evolutii
Datorită tiparelor noastre alimentare actuale, nicio regiune nu este pe cale să atingă setul de obiective de sănătate și mediu legate de dietă pe care fiecare națiune le-a convenit ca parte a Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Costurile financiare ale combaterii malnutriției sunt în creștere, dar costul inacțiunii este mult mai mare. Finanțarea pentru combaterea dietelor sărace și a malnutriției a fost în mod constant insuficientă. În același timp, finanțarea necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de nutriție este în creștere. În fiecare an, în perioada 2022-2030, vor fi necesare încă 10,8 miliarde de dolari SUA pentru a îndeplini doar obiectivele privind malnutritia, intarzieri de crestere, anemie și alăptarea la san. Totuși, raportul evidențiază cercetări care demonstrează că câștigurile economice pentru societate din investițiile în nutriție sunt semnificative și ar putea ajunge la 5,7 trilioane USD pe an până în 2030.
Proiecțiile ne pot spune că ajutorul și finanțarea internă vor dura până la sfârșitul deceniului. pentru a reveni la nivelurile pre-pandemice. Mult mai multă finanțare trebuie să provină din surse tradiționale, inovatoare și private pentru a restabili nutriția globală, iar raportul subliniază că acest lucru este posibil cu acțiunea corectă.
Sursa: https://globalnutritionreport.org/reports/2021-global-nutrition-report/
De multe ori cu totii avem pofte alimentare nejustificate pentru mancarea nesanatoasa? Studiie au demonstrat ca in majoritatea cazurilor poftele alimentare nejustificate pot ascunde anumite deficite in nutrienti. Nu se stie de ce creierul nostru alege mancarea nesanatoasa ca pe o cale prin care-si poate comunica nevoile. Nu ar fi mai simplu daca am avea pofta de spanac in locul unei portii generoase de cartofi prajiti?
Cele mai comune pofte alimentare includ:
- Branzeturile: Daca avem pofta mult prea des de branzeturi, poate insemna un deficit de acizi grasi omega 3 sau calciu. O solutie e sa introducem mai mult omega 3 din alimente precum semintele de in, un supliment de omega 3 pe baza de plante, nuci, seminte de chia sau somonul, ele sunt printre cele mai bogate surse.
- Produsele de patiserie: Pot releva un deficit de Crom. Il putem lua din alimente precum struguri, rosii, cartofi dulci.
- Ciocolata: Magneziul. Il asiguram din: migdale, pudra de cacao naturala, leguminoasele si vegetalele, in special cele cu frunze verzi.
- Buturile carbogazoase: Pofta de sucuri e ca un sistem de alarma prin care corpul ne spune ca are nevoie de calciu. Alimentele bogate in calciu sunt lactatele, semintele, legumele cu frunze verzi si leguminoasele.
- Dulciurile: Pofta de alimente bogate in zahar este printre cele mai comune in lume. Studiile au demonstrat ca zaharul poate fi vazut ca si un drog deoarece foloseste aceleasi cai neuronale precum cocaina. Insa pofta exagerata de dulce poate masca lipsa unor nutrienti esentiali precum fosfor, sulf, triptofan sau crom. O dieta bogata in legume, cereale integrale si oleaginoase poate rezolva aceasta problema. Probioticele pot fi, de asemenea de ajutor in pofta de dulce ( din suplimente alimentare sau alimentele fermentate precum iaurtul sau muraturile).
- Snacks-urile: Pofta exagerata e un semn ca avem nevoie de mai multi acizi grasi esentiali in dieta si Clor ( il putem asigura din fructe, legumele organice si sarea de Himalaya).
Autor: Andreea Gontineac
Disclaimer
Rezultatele pierderii în greutate pot varia în mod individual pe baza unor variabile ce tin de varsta, sex, obiceiuri de viata si alimentare, nivelul de exercitiu fizic zilnic.
Info
Date contact
Abonare newsletter
Inscrie-te la newsletterul nostru pentru a primi toate noutatile si reducerile oferite de catre echipa Interventii-Obezitate.ro.