Microbiota intestinală

reprezintă o importantă parte a organismului uman, aceasta având numeroase funcții și, în același timp, prin dezechilibrele care au loc la nivelul său, fiind implicată și în unele patologii.

Compoziția microbiotei intestinale începe să fie alcătuită încă dinainte de naștere. Mai departe, aceasta este influențată de diverși factori, precum modul nașterii, al alimentației, prin alăptare sau cu formule de lapte.

În jurul vârstei de 2-3 ani, microbiota se stabilizează și se aseamănă cu cea a adultului. Și la adult pot apărea modificări, fie din cauza tipului de alimentație, vegetarian sau nu, hipo- sau normocaloric, fie din cauza medicamentelor administrate sau a mediului.

Alterările care pot apărea în funcționarea microbiotei afectează o multitudine de sisteme. Studiile au evidențiat dezechilibre ale microbiotei intestinale în diverse patologii, precum spondilita anchilozantă, boala Alzheimer și altele.

Rolurile

microbiotei intestinale sunt diverse, cel mai frecvent menționat fiind cel de barieră mecanică și biologică activă, menită să protejeze organismul de agresiuni infecțioase la acest nivel, în special prin producerea de acizi grași cu lanț scurt și stimularea regenerării epiteliale.

Intervine, de asemenea, în maturarea sistemului imun, ajutând la dezvoltarea țesutului limfoid asociat intestinului.
Un alt rol important al microbiotei intestinale constă în producerea a diferite substanțe și vitamine, ea fiind principala sursă de vitamine din complexul B a organismului uman.

Prin producția unor substanțe precum dopamină, serotonină sau alți neurotransmițători, microbiota intestinală poate acționa și la distanță si din aceste motive, unii cercetători au sugerat o posibilă legătură între disbiozele intestinale și tulburări asemănătoare autismului.

Modul în care sugarul este hrănit influențează semnificativ compoziția microbiotei intestinale a acestuia. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, alăptarea este recomandată tuturor nou-născuților până la 6 luni, cu suplimentare până la 12 luni.

Studii realizate la persoane obeze au evidențiat că scăderea ponderală este însoțită și de schimbări ale microbiotei, precum creșterea proporției de Bacteroidetes. Tipurile de microorganisme de la nivel intestinal se pot modifica și în funcție de dieta predominantă, și anume dacă persoana consumă multă carne sau legume.

Fibrele alimentare

Studiile care au urmărit influența consumului de fibre alimentare asupra organismului au evidențiat o gamă largă de beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea homeostaziei glucozei, profilurilor  lipidice din sânge, a greutății corporale, precum şi un risc redus de cancer de colon.

Un studiu de control a arătat că, după 3 săptămâni de consum de cereale integrale la micul dejun, nivelurile de bifidobacterii au fost crescute .

Ele  au efect benefic indirect asupra organismului prin produșii secretați de micoorganismele intestinale în procesul de fermentație.

De asemenea, prebioticele sunt “hrană” anumitor bacterii intestinale benefice, favorizând astfel proliferarea acestora în detrimentul celor dăunătoare. Sursele alimentare de prebiotice includ: soia și alte leguminoase (năut, fasole, linte), cereale integrale, fructe și legume, ciuperci, etc.

Este cunoscut faptul că aportul crescut de grăsimi stimulează secreția acizilor biliari și a crește concentrațiile fecale ale acizilor biliari secundari. Datorită activității antimicrobiene selective, aceştia pot determina modificări ale microbiomului intestinal.
În ceea ce privește tipurile de grăsimi și calitatea acestora, grăsimile saturate (mai ales cele de origine animală) influențează creșterea speciilor bacteriilor dăunătoare, iar grăsimile din uleiul de peste duc la proliferarea speciilor benefice.

Studiie au arătat că suplimentarea în dietă a alimentelor ce conțin probiotice: alimente fermentate, iaurt, kefir, sana, coduc la intensificarea absorbției mineralelor, scăderea concentrației colesterolului sanguin, atenuează efectele intoleranței la lactoză, reface microflora intestinală (afectată de utilizarea antibioticelor).

2.2 miliarde de adulți depasesc greutatea normala

Raportul global privind nutriția din 2021 a arătat că 38,9 milioane de copii și 2,2. miliarde de adulți – peste 40% din toți bărbații și femeile – sunt supraponderali sau deja obezi. Nici o țară din lume nu este pe cale să stopeze creșterea obezității. Raportul constată că dietele dăunează din ce în ce mai mult sănătății umane. Contrar recomandărilor științifice, consumul de fructe și legume este sub cele 5 porții recomandate pe zi (60% și, respectiv, 40%), în timp ce carnea roșie este în creștere de aproape cinci ori mai mult decât recomandarea maximă de o porție pe săptămână.

„Raportul privind nutriția globală din 2021 arată că dietele noastre actualenu nu s-au îmbunătățit în ultimii zece ani si reprezintă acum o amenințare majoră pentru sănătate”, a declarat dr. Renata Micha, președintele Grupului de experți independenți al Raportului Global privind nutriția. și profesor asociat în nutriție umană la Universitatea din Thessalia din Grecia. „Trebuie să existe o schimbare majoră de acțiune pentru a îmbunătăți dietele și a aborda malnutriția rezultată în toate formele ei, pentru a obține câștiguri sociale, economice și de mediu ridicate.”

Dietele

În timp ce dietele precare sunt prezente peste tot, există inegalități notabile în ceea ce privește consumul de alimente, țările cu venituri mai mici având cel mai mic aport de alimente care promovează sănătatea și țările cu venituri mai mari având cel mai mare aport de alimente cu efecte dăunătoare asupra sănătății. Dietele actuale au un impact direct asupra sănătății planetei noastre. Noi estimări arată că cererea globală de alimente generează mai mult de o treime (35%) din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Dietele din America de Nord au cel mai mare impact asupra mediului, în timp ce dietele africane și asiatice au cel mai mic, dar niciuna nu este durabilă din punct de vedere ecologic.

Dacă ar fi adoptate la nivel global, modelele alimentare din America de Nord ar avea ca rezultat un nivel de emisii de gaze cu efect de seră care este de peste șase ori peste o valoare în conformitate cu limitarea încălzirii globale la sub două grade Celsius.

Tipare si evolutii

Datorită tiparelor noastre alimentare actuale, nicio regiune nu este pe cale să atingă setul de obiective de sănătate și mediu legate de dietă pe care fiecare națiune le-a convenit ca parte a Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Costurile financiare ale combaterii malnutriției sunt în creștere, dar costul inacțiunii este mult mai mare. Finanțarea pentru combaterea dietelor sărace și a malnutriției a fost în mod constant insuficientă. În același timp, finanțarea necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de nutriție este în creștere. În fiecare an, în perioada 2022-2030, vor fi necesare încă 10,8 miliarde de dolari SUA pentru a îndeplini doar obiectivele privind malnutritia, intarzieri de crestere, anemie și alăptarea la san. Totuși, raportul evidențiază cercetări care demonstrează că câștigurile economice pentru societate din investițiile în nutriție sunt semnificative și ar putea ajunge la 5,7 trilioane USD pe an până în 2030.

Proiecțiile ne pot spune că ajutorul și finanțarea internă vor dura până la sfârșitul deceniului. pentru a reveni la nivelurile pre-pandemice. Mult mai multă finanțare trebuie să provină din surse tradiționale, inovatoare și private pentru a restabili nutriția globală, iar raportul subliniază că acest lucru este posibil cu acțiunea corectă.

Sursa: https://globalnutritionreport.org/reports/2021-global-nutrition-report/